Ei dragii mei, a venit momentul sa bifăm și cel de-al doilea eveniment închinat sexului frumos, că slab nu mai e de mult. 🙂 Aș vrea să nu se interpreteze că mă leg de greutatea fiicelor Evei, ci doar îmi scot pălăria în fața evoluției lor. Mai ieri nu aveau voie nici să învețe să citească, iar acum, asistăm cu mândrie la emanciparea lor. Putem vedea femei sudor, femei tractorist, femei … pardon, asta se întâmpla în vremuri de tristă pomenire, înainte de marea rebeliune din decembrie. :). Acum avem femei ma-na-ger care îmi distrug mie neuronii 🙂 Eu le zic altfel, că așa m-a învățat taica Freud, dar mi-e rușine să o spun aici.
Deci, ce să mai lungim, a venit 1 Martie. Hop cu mărțișorul băieți, nu o mai frecați, nu o mai dați de gard că e perimat. Și mai rapid, că ciorba aia nu se face singură!!! A, mai trebuie să menționez ceva aici. Nea guvernu s-a gândit să le ofere viitorilor tătici o lună în paradisul pamperșilor defecați. Cică egalitate de șanse. Aiurea, nu mai avem nicio șansă . :). Și asta tocmai din vremea domnilor care se îmbrăcau în fiare pe la turniruri. Acolo s-a produs ruptura.
Deci final și serios. (stau drepți cu mâinile la dunga pantalonilor) Dragelor mele cititoare și nu numai, eu din inimă vă urez: ”să aveți o primăvară preaminunată urmată de o vară superbă ce se continuă cu o toamnă calmă și o iarnă de poveste.” am încheiat citatul.
Las și un mărțișor manufacturat de propria mea tovarășă de viață și donat către toate femeile din lume.
Săptămâna trecută am postat un filmuleț cu brațul Borcea înghețat tun. Sincer nu-mi aduc aminte să fi văzut vreodată Borcea înghețată. Imaginea ei nemișcată e superbă. Dar nu m-am mulțumit doar cu imaginea brațului Borcea, m-am îmbarcat în mașină împreună cu un prieten și cu aparatul foto transformat ad-hoc în cameră de filmat. Direcția, Dunărea la punctul de trecere Chiciu. Heei, fuse Borcea frumoasă, dar Dunărea era chiar maiestuasă. Un deșert alb. Gheață peste gheață. Nemișcare.
În rest, ce să spun, viața își vede de cursul ei și nu se sinchisește de un pic de nemișcare. Chiar profită de ea. În cîteva zeci de minute am văzut doi cormorani care vînau într-un ochi de apă , un cîrd de lebede și multe alte păsări. Dacă Florin o să fie băiat de gașcă, poate îmi dă voie să postez căteva poze cu un cormoran care a avut noroc la pescuit :).
Las filmulețul să vorbească. L-am prelucrat un pic, pentru plăcerea ochiului.
Și mai pun în final și câteva poze cu brațul Borcea la Podul patru, plus doi draci de căței transformați în foci :).
Începând de azi, începe triunghiul inghinal al morții portofelelor și răbdării bărbătești. Doliul începe cu Balentine’s day si durează până la Paști. De ce până atunci, pentru că amărâții care uită de triunghiul de forță, Valerică – 1 martie – 8 martie, o îmbulinează și reușesc să-și spele păcatele cu mielul de paști, transformat în mieluț de pluș cu decorațiune în formă de inel, ineluș de aur :).
Bucuria mea cea mai mare e că s-a milostivit Domnu de noi și a dat cu zăpadă cât să nu văd tone de tarabe pline de inimioare și ursuleți. Oricum, toată stima pentru domnii de la marketing și PR care au reușit să se folosească de mostenirea genetică a doamnelor. Cum adică? Foarte frumos și elegant. Se folosesc de ursuleții rotunjori cu cap mare care trezesc instinctul matern și reușesc să moaie până și inima sirenelor din port :)). Și ele săracele sunt din oțel.
Dar nervii noștrii? Din ce mama măsii sunt? Bleah. Acest Valerică e cel mai înspăimântător sfânt posibil. Când il vezi prima dată îl iei în râs. Armură roz cu fundițe, scut din cutie de ciocolată sub formă de inimioară, iar pe post de sabie … un rozaliu ursuleț din pluș. Pare așa … mai ca în titlu 🙂 Dar să te ții vere când începe să șarjeze cu mister bear. Aici se strică șmecheria. Ursulache urlă cuvinte de amor în șase limbi internaționale. Toate cu accent chinezesc. ochii lui rotunzi luminează satanic … și dacă e varianta scumpă se scapă pe el ciocolată caldă. Iar domnul V. nu a știut că e ză master of bears și nu i-a cumpărat pampers. OMFG!!!
Distonocalm fraților … și … G o o s f r a b a*
Până la distonocalm, ascultați cu încredere ”Violent Revolution”. Kreator fraților. E un fel de scut anti Valerică sau Dragobete, că și ăla o să vină să ne frece. Dar mai puțin, că nu are PR așa de bun, ce vreți, țăran mai de la noi. Hai să pun și un link din Youtube, că încă nu s-a desființat 🙂 sterge orice rozism din unitatea centrală.
P.S. Goosfraba este un cuvânt folosit de inuiți pentru a calma copiii. Dar, este și un cuvânt folosit de ei atunci când fac sex. 🙂
Tot stau și mă minunez de fiecare dată când îmi mai arunc câte un ochi pe la emisiunile de știri. Toată lumea vorbește numai în coduri. Absolut toți sunt specialiști în coduri. ”Vine codul galben, ba nuuuu ala portocaliuuuu … să mergem să rupem în două magazinul din colț ….!!!!” Și jap căte o melodie din Titanic, așa ca să ințelegem cât de groaznic o să fie. Plus slow motion la greu :). Ala e preferatul meu. Orice lucru normal, redat cu încetinitorul și cu o melodie apocaliptică pe fundal devine grozăvie. Iadul pe pământ.
Așa că mi am mai suportat și am scotocit un pic că să văd ce reprezintă de fapt aceste coduri meteo care ne-au acaparat. Priviți și memorați, cu șiință la teveu să vă uitați:
Codurile avertizărilor meteo
Codul verde înseamnă că nu se prognozează fenomene meteorologice periculoase, vremea având un aspect general normal.
Codul galben semnifică fenomene meteo obișnuite pentru zona respectivă dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități și se recomandă urmarirea periodică a evolutiei fenomenelor meteo pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor in zilele urmatoare.
Codul portocaliu avertizează asupra unor fenomene meteo de intensitate mare, cu vânt, ninsori abundente, sai ploi însoțite de descarcări electrice, care pot provoca viituri pe râurile mici, sau în cazul ninsorii asociate cu vânt puternic pot provoca întreruperi ale curentului electric, acoperișurile pot fi avariate, se pot rupe crengi și chiar copaci, iar circulația poate fi perturbată sau chiar blocată.
Codul roșu se referă la fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare, vânt, ploi abundente și descarcari electrice, viscole, ce pot provoca întreruperi de electricitate şi de comunicaţii pe termen lung, se pot produce pagube importante atât în zonele locuite, cât şi în cele agricole, mai ales în zonele împădurite, iar circulaţia – atât pe şosele, cât şi pe calea ferată – poate deveni dificilă pe zone extinse.
Cam astea au fost codoasele. Eu mi-am făcut datoria civică de cetățean. Recunosc că definițiile nu îmi aparțin, le-am compilat din căutarile de pe net. O să mai pun în încheiere un filmuleț cu celebrul viscol din 1954, viscol cu care ne amenință știriștii. Am citit pe undeva că și inchiziția îți arăta în prima fază sculele. Dacă nu erai impresionat și vărsai tot, începeau să le folosească. Îți arată imaginile și pe urmă îți dau cu codul peste unghii. 🙂 ”Inghite vere, că dacă nu, așa o să ajungi!!!”
Și ca să nu uit. Filmulețul este luat de pe Youtube. Dacă maeștrii păpușari nu pun capăt mizeriei numite ACTA, pa filmulețe. Și probabil că și pa Blogul lui Meleacă.
Acum vreo lună, făceam mișto de iarna care se lăsa așteptată și puneam colinde ”punjabi style” în speranța că ne trimite iarna și nouă vreo două camioane de zăpadă. Degeaba mă sfătuia Mihail să nu enervez iarna … Eu o țineam pe a mea. Muhahahaha!!!
Și … Ei bine, Surprize – Surprize!!!
Doar că în locul zânei surprizelor siropoase veni IARNAAAAA !!! Nu, nu iarna pe uliță. Iarna totală, care vine… vine… calcă totul în picioare … și asterne pod de gheață peste braț. Brațul Borcea binențeles. Așa că făcui și eu un filmuleț așa cum mă pricepui și îl lăsai spre vedere.
The winter is coming
Și dacă tot am început în ritm de poezele să încheiem cu un fragment tare cunoscut și tare drag:
[…]
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum …
După o absență seculară care a durat vreo două săptămâni :), am băgat gaz și am dat iar drumul motoarelor tiparniței din cutia cu maimuțe. 🙂 Așa că: Pe locuri… Fiți gata … Start!!! … Motor … Acțiune!!!!
Stimați cititori, stimate cititoare, îngăduiți-mi să vă fac o confidență. Am o nouă dragoste, Iubesc vinul. 🙂 * Nu degeaba cânta Maria Tănase ”Bun îi vinul, mie-mi place …” așa cum nici Păstorel Teodoreanu nu mințea când spunea că ”Vinul este o ființă … vie, pentru că se naște, trăiește și moare. Păcat că nu se reproduce.”
Nu, nu m-am trezit dintr-o dată că îmi place vinul. Pot spune că m-am întâlnit ce câteva ori cu el în viața mea. Soarta, de… 🙂 până la urmă, cine nu s-a întâlnit cu el măcar odată în viață? Și cine nu s-a întâlnit, să se ducă măcar la muzeu dom’le. Păi da, nu am glumit când am zis că e lucru serios cu el, drept pentru care, are muzeu la Drăgășani. (și nu cred că este singurul din țară).
Și DA, dacă îți place vinul, ți se poate ridica statuie. Martor stă ”Nea Ghiță chelarul” , o statuetă cocoțată pe o balustradă la Carul cu Bere. Nea Ghiță și-a dedicat viața îngrijirii vinurilor din pivniță, știind exact ce vin se poate consuma sau care mai trebuie să mai stea la învechit ca să prindă buchet.
De ce m-am ridicat în picioare și am declarat ferm că iubesc vinul? Pentru că, iar aici afirm cu timiditate, am început să înțeleg despre ce e vorba în această ecuație. Cum am reușit? Am participat la un eveniment extraordinar, la o întâlnire cu un ”virtuoz” al vinurilor, Maestrul somelier, Sergiu Nedelea. Cum s-ar zice, un om de vinuri :). Spusă de el, povestea vinului este ”spumoasă” și foarte interesantă.
Cum să nu fie interesantă când am aflat că Feteasca Neagră, băută și răsbăută, a fost cultivată tocmai din neolitic. Da fraților, acest vin, este legendă. La Cucuteni s-au găsit semințe de Fetească neagră, vechi de 7000 de ani. OMFG!!! Așa că dacă beți un pahar de Fetească Neagră de Cotnari, să știți că e înobilat cu o vână groasă de istorie.
Și încă una, dar de data asta e doar o presupunere. Dar de ce să nu ne lăudăm, că e la liber. Botanistul A. Griesbach susține că ,,patria viței de vie trebuie căutată în ținuturile păduroase, bogate în liane ale Pontului și ale Traciei, până dincolo de Dunăre”. Chiar și în Iliada lui Homer se menționează că războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul. Așa că fraților, producem și bem vin dinainte să știm să plugărim :). Să mai zică cineva că nu suntem buni la nimic. Acum nu știu ce să zic, cei care se consideră urmașii romanilor or fi băutori de bere. Dar ăștia cu lobul urechii mai mic și lipit bem vin vere, nu vrăjeli :). Și ca să duc lauda până la capăt, locul de naștere al lui Dionysos, zeul vinului, este Tracia. Hip Hip, URA!!!
Ce să o mai lungim cu istoria, de băut știm să cultivăm, ca să zic așa. Închei partea de poveștiri istorice cu spusele lui Dimitrie Cantemir care consemna că vinurile produse în Moldova se vindeau pe la Țaringrad, Varșovia, Viena, iar cele muntenești le erau dragi turcilor și egiptenilor. Frumos, nu? Cred și eu. Mai ales când auzi că Napoleon bea vin de Cotnari? Se umflă pieptul de mândrie. 🙂
S-a adunat ceva scriere și eu nu am spus mai nimic de cum se bea. Cred ca nu o sa ma mai lungesc și o să las trei somelieri celebri să vă povestească despre cum se bea vinul.
Dacă o să fie cerere, o să mai scriu și despre clasificări, gusturi și moduri de servire, care ce și cum.
La bună vedere. Dublă sau triplă. Asta acum nu mai depinde decât de portofel.
Gud bai!!!
*adaptare după Așa-i în tenis – Toma Caragiu
P.S. Îi mulțumesc domnului Sergiu Nedelea pentru filmuleț. Mai multe informații pe acest subiect puteți găsi pe site-ul dânsului, WineTaste
Hai să mai omor repede tastele cu o prostioară care m-a distrat zilele trecute în supermarket de se uita lumea la mine ca la extratereștrii. (să nu zic nebuni că unii, nu dau nume, abia așteptă să comenteze :)) Despre ce e vorba. Ei bine, este o dilemă. O nelămurire, o ceva. Este Superman. 🙂 Nu, nu este Superman. E dilema chinezească.
Cum adică dilema chinezească? Hai sa va spun, iar voi să trageți concluziile. Mergi în Grecia. Și-ți iei un suvenir de pe Acropole. Ca să știe familia că ai fost acolo. Te uiți pe spate, made in China. Te duci la Mănăstirea Neamț și vrea nevasta o iconiță drăguță. Ce scrie pe spate? Made in China și chipurile Sfințită loco. Te duci la Horezu să-ți iei o oală de lut, tradițională, să faci sarmale în ea, și să ai o amintire de la cei mai buni meșteri olari din România. Dar ce scrie pe spate? Of course my horse, made în China. Da, da, majoritatea chestiilor care se vând la Horezu sunt chinezești, din pacate.
Și te duci vere la supermarket să-ți iei și tu o varză chinezească. Că e tare bună la salate. Și ce scrie pe etichetă? Șoc și groază. Țara de proveniență, Olanda. Olanda? Căi cum măi fraților consumatori de orez? Toate suvenirurile, toate țoalele, toate electronicele, etc, etc se fac în China, iar varza chinezească în Olanda? Ceva nu este în regulă. Este strigător la cer. Eu vreau să rezolvați urgent asta. Acum nu mai pot dormi. Oare varza chinezească să nu fie de fapt chinezească? Să fie doar așa, sub acoperire? Să fie o mega tulipă? OMFG!!!
Este inpardonabil ce se întamplă fraților. Este o conspirație mondială!!!
Ținând cont de faptul că la noi la țară iarna nu catadicsește să vină, m-am gândit să vă mai ofer vreo două colinde tradiționale plaiurilor mioritice. Asta așa, poate reușesc să o enervez pe madam iarnă și astfel să o conving să ne trimită și nouă vreo două camioane de zăpadă. Sau ce o fi. 🙂
Cred ca in perioada asta mai nimeni nu citeste bloguri, dar trebuie sa-mi asum acest risc si sa va impartasesc si voua o mare veste :). Ei bine, (zici ca suntem la Surprize, surprize) am aflat zilele trecute din ziar ca nu mai murim in 2012. Acum nu stiu ce sa zic, sa ma bucur ca nu mai murim sau sa ma intristez ca m-am bazat pe asta si nu mi-am facut niciun plan de pensie. Ce dracu ne facem mai fratilor, am vazut toate filmele cu sfarsitul lumii, m-am pregatit psihic, aproape ca am donat si la dementul ala care umpluse Bucurestiul de afise cu sfarsitul lumii :). Spuneti si voi, e normal asa ceva? Cum sa se amane sfarsitul lumii? Atatea calcule, atata hartie stricata, atatea babe isterice care au tot comentat despre asta vehement si sa nu mai spun de cate mail-uri am primit. Cred ca stiti si voi cat de meseriase erau acele mail-uri. La unele chiar radeam cu lacrimi. Cred ca pana si celebrii cercetatori britanici erau gelosi pe continutul lor.
Deci, ca sa nu ma mai lungesc. E 1 ianuarie 2012 si eu sunt bulversat. Asa ca rusine tovarasi sfarsitori de lume ca mi-ati dat planurile peste cap!!! 🙂 Eu va rog sa va revizuiti calculele si sa ne dati o noua data certa. Poate asa mai vedem inca un milion de porcarii dedicate sfarsitului lumii. 🙂
Deci (asta chiar e deci de final), pana se va da o data certa, eu va urez la toti La multi ani!
P.S. si cat m-am antrenat sa le urez oamenilor, sfarsit de lume fericit!!! SHAME ON YOU!!!
Trebuie să spun! NU se mai poate! Am o nouă obsesie! Încă una … că nu-mi erau de ajuns cele încă două sute de catraliarde de obsesii pe care le-am tot acumulat de-alungul anișorilor de veață zbuciumată 🙂 Să vă dezvălui, deci …
L-a pus nenumitul pe maestrul Boabă să găsească, acolo unde numai el caută, o animație scurtă: LOG JAM. Și tot ăla nenumit l-a împins să o posteze pe feisbuc. Și așa a început epopeea spațioasă numărul tra la la. :). Log Jam dimineața, la prânz și seara. Sunt bestiali băieții. Seci și la obect. Să trăiască Alexey Alexeev, ză kreator.
Luați, mâncați … 🙂
Psst !!! Mai sunt și alte filmulețe. NU fiți leneși, mai căutați. Ie-te, mai pun eu încă unul bonus:
NU am scris în perioada asta și nici nu aveam chef să o fac prea curând. Sunt sărbători, lumea alearga de la piață acasă, de acasă la rude, iar unii ajung chiar și la spital. Că de, intră sarmalele alea, dar până unde? Așa e la români. Sărbătorile sunt asociate cu ghiftuiala. Chiar mă uitam zilele trecute la consătenii mei, cand am avut proasta inspiratie, sau mai bine zis, atunci mi-a fost dat să ajung și eu în piață/magazin de porcării să iau una alta. Oamenii cumpărau câte 2 pulpe de porc, 50 de cârnați, 2-3 tobe sau cine mai știe ce alte porcării. Fraților, carne o să se găsească și de marți, chiar nu or sa emigreze porcii din țară, cu toate că mi-aș dori ca numita categorie de mai sus (dar mergătoti în două picioare) să se ducă un pic la dracu :), dar nu am eu norocul ăsta. Și ca să termin povestea cu carmangeria în care toată lumea se îmbulzea ca la sfârșitul lumii, am să vă spun că am provocat un val de nemulțumiri acolo. Pentru că mi-am permis impertinența de a cumpara doar 2 degete de tobă și 10 cîrnați subțiri. Plus, PLUS … 4 bucăți de ceafă pe care nu le-am mâncat nici acum. OMFG!!! (ce sărăntoc) Păi adică pentru atât am ținut eu coada măi vere? Pentru 2 degete de tobă? Mă mir și că nu am luat bătaie. 🙂
Dar să revenim la oițele noastre …
De ce taxi? Și de ce am scris dacă tot am promis că nu scriu?
Păi să vă povestesc. Mergeam eu azi, stiu, cu întârziere de o zi, să înmânez neste cadoaie. La copii drăguți. La care am asistat în primul rând pe post de ținător de lumânare la prima lor esperență de înnot supervizată de un ninjălău, pardon, preot. Și cum stateam eu în mașină, că de, nu puteam să merg pe jos, ca sa nu cumva să slăbesc, în stânga mea, oprește la semafor un taxi. Din care coboară doi copii cerșetori transformași în colindători sezonieri. Mișto faza, nu? Puștii cred ca erau maxim clasa I (asta daca o frecventau!). Îmbrăcați sărăcăcios, așa, ca pentru practicarea meseriei de storcători de lacrimi și adunîtori de leușteni. Interesant nu? Au coborat cu un colț înainte de parc ca să apuce sî se îmbujoreze, dar sanchi, ei la lucru veneau cu taxiul. Si nu, nu au venit gratis, pentru că l-am vazut pe șofer cum a încasat banii. E? Cat de tare e asta?
Hai că vă las să savurați cârnații. Mâine e zi de lucru. Cel puțin pentru bugetari 🙂
Ei dragii mei, a venit momentul sa bifăm și cel de-al doilea eveniment închinat sexului frumos, că slab nu mai e de mult. 🙂 Aș vrea să nu se interpreteze că mă leg de greutatea fiicelor Evei, ci doar îmi scot pălăria în fața evoluției lor. Mai ieri nu aveau voie nici să învețe să citească, iar acum, asistăm cu mândrie la emanciparea lor. Putem vedea femei sudor, femei tractorist, femei … pardon, asta se întâmpla în vremuri de tristă pomenire, înainte de marea rebeliune din decembrie. :). Acum avem femei ma-na-ger care îmi distrug mie neuronii 🙂 Eu le zic altfel, că așa m-a învățat taica Freud, dar mi-e rușine să o spun aici.
