Tag: toaleta

Avem o chiuvetă, cum procedăm …

cum_spalam_mainileAcum că tot a venit ”primăvara” m-am gândit să vă împărtășesc și vouă din ceea ce am învățat de curând după ce am vizitat și eu ca omul în nevoi un lăcaș de reculegere ca să schimb uleiul :). Vizita a fost ceva gen un picior afară și altul înăuntru, dar nu mai contează :). Interesant a fost că după ce m-am șocat, am descoperit deasupra chiuvetei inutilizabile un poster educativ. Oameni finuți, ce să zic.

Eu am apreciat corect utilitatea acestui poster și pentru că nu am avut cum să pun în practică ceea ce eram învățat, am folosit cuminte un șervețel umed din dotarea personală, am pozat posterul urmând să-l printez și să-l afișez acasă la loc de cinste :).  Vederea lui mi-a amintit de vremurile când mergeam la cinema și la început proiectau vreo 10 – 15 minute filmulețe educative prin care te învățau să te speli pe dinți, sa-ți tai unghiile sau cine mai știe ce alte chestii destinate igienei personale.

Așa că fraților (surorilor, unchilor, etc) puneți mâna și exersați, că nu se știe.

A, și lăsați copiii la sanie, că doar a venit primăvara 🙂

Făs, făs, făs și aloleu!

Mai zilele trecute m-a certat cineva că nu mai scriu. E adevărat. Nu am mai scris nimic. M-am privat de o plăcere înlocuind-o cu multă muncă. Iar amărâta asta de muncă chiar nu e plăcută, însă îți încarcă plasticul ăla din portofel. Eh, la dracu cu ea. O să mă reapuc iar de scris în paralel cu un alt proiect personal. Amîndouă au fost amânate până la limita imposibilului. Celălalt proiect e unul cu greutate. Mai bine zis unul despre greutate. A mea. O să fie greu, foarte greu. Însă cred că blogul o să mă ajute să trec peste. Poate o să și scriu din când în când despre trăirile din timpul dietei. (cei care nu mă cunosc personal nu au de unde să știe că mă îndrept vertiginos spre o greutate rotundă din trei cifre, în care prima e de mult unu) :).

Dar până atunci, am rămas restant de anul trecut cu o idee care mă face constant să rîd ca prostu’. Este fooooarte serioasă (he he!), drept pentru care nu mă abțin să nu o scriu. Este vorba despre un ritual observat de mine, și anume că foarte mulți oamini când merg la budă, dau drumul la apă la chiuvetă. Nu înțeleg ce vor să mascheze, pentru că toată lumea știe că acolo te duci ca să-ți descarci oarece presiuni presante, ca să zic așa :). Acolo e locul permis. Chiar recomandat, și nu numai de medicii stomatologi 🙂

Acu stau și mă gîndesc, dacă se duc unde se duc și nu dau drumul la apă, oare ce fac? Fac lucru de rușine sau doar își admiră mușchii în oglinda de la baie?.

Eu m-am gândit și la altă soluție care pare chiar mai practică. Să tragă non-stop apa la baie. Așa pot face în același timp două lucruri. Depresurizare și plăcut spălare 🙂

Să curgă apele și să vină … Când eram mai micuștel, aveam un unchi mai tâmpițel care mă punea să spun repede ”la curbă șinele trosnesc” și nesimțitul nu dădea drumul la apă! 🙂

Atât că am dat-o râu în prostii.