Ce poate fi mai frumos într-o însorită dimineață de toamnă decât să-ți deschizi laptop-ul și dintr-o dată să inceapă să-ți cânte Ciocârlia. Nu, nu laptop-ul vere, că el săracu nu a luat lecții de nai, e doar o biată mașină, ci Fănică Luca, teleportat din negura timpurilor și venit să mă bucure așa de dimineață. Povestea a început de fapt de ieri, când mă lovise o poftă enormă de ascultare a acestui instrument. Am început cu Zamfir, însă, șansa a făcut să dau peste profesorul lui, Fănică Luca, născut pe la 1894, un virtuoz al nai-ului. Ieri însă nu prea am avut cand să-l ascult pentru că nu am avut timp, și din greșeală am închis laptop-ul cu winamp-ul mergînd. Iar dimineață, surpriză :), primul proces pornit a fost winamp care nici una nici două, s-a apucat de Ciocârlia :). SUPERB, zic eu. O bucurie venită din secolul trecut, atunci cînd nimeni nu se grăbea, ci se oprea și își lăsa sufletul să se odihnească la umbra unui rapsod.
Luați și voi, că e tare frumos