Săptămâna trecută, în timp ce scotoceam pe net pentru a aduna şi centraliza vorbe despre Capidava, castrul roman de lângă Cernavodă, am dat peste o informaţie pe care nu am menţionat-o în post. În Seimenii Mici a fost descoperit un stâlp militar din anul 160 pe care era menţionat că acel drum a fost reparat până la Axiopolis (actuala Cernavodă) şi că cetatea Capidava se află la 18.000 de paşi (în jur de 27 km) distanţă de ea. Tot acolo se menţiona că Axiopolis este indicat şi în Tabula Peutingeriana.

Mi s-a aprins un beculeţ. Parcă am mai auzit de această tabula. Aşa că am căutat mai multe detalii şi am aflat că Tabula Peutingeriana este o hartă antică ce indică cele mai importante drumuri din imperiul Roman. Interesant. Şi că noi am fost menţionaţi acolo.

Frumos, foarte frumos. Mai ales că în 2011 nu mai apărem nici în AutoRoute map.:) (poate că nu mai e folosit ca înainte, dar tot ruşinos e) Dar totuşi, lăsând gluma la o parte, ce e această Tabula Peutingeriana?

Este o copie a unei hărţi romane, realizată cel mai probabil în secolele II – III d.H. Acest document, descoperit în 1507 într-o bibliotecă din Worms a fost realizat prin secolul al XIII-lea. Se presupune că autorul copiei este un călugăr din Colmar. Acesta a redesenat harta pe 11 bucăţi de pergament, care unite măsoară aproximativ 34 cm înălţime şi peste 6 metri lungime (aproximativ 6,75m). Harta a fost numită după cel care a achiziţionat-o, Konrad Peutinger – renumit colecţionar şi filolog german.

Cel mai interesant este că această hartă este de fapt un ghid de călătorie, folosit de către curieri şi negustori. Drumurile sunt prezentate lizibil, fără a lua în considerare amploarea sau corectitudinea lor geografică, fiind esenţiale pentru a afişa distanţele şi răscrucile de drumuri, nu toponimia terenului. Harta a fost optimizata în aşa fel încât cei care călătoreau, ghidându-se după ea să localizeze cu uşurinţă locurile de popas sau aprovizionare, precum şi pentru a calcula distanţele ce urmau să le parcurgă zilnic.

Roma este punctul central al hărţii, reprezentată grafic printr-o personalitate încoronată şi aşezată pe tron. Aceeaşi grafică elaborată o au şi alte două oraşe importante ale imperiului, Constantinopol (Bizantium) şi Antiohia. Celelalte cetăţi sunt reprezentate sub forma unor aşezări medievale, mărimea pictogramelor fiind dată de importanţa lor.

Harta poate fi asemuită cu un plan modern de itinerarii ale metroului, datorită formei sale unice (întinsă şi aplatizată) şi este realizată de la vest la est, redând întreaga lume cunoscută – din Spania până în India. Din păcate, primul segment al hărţii, cel care prezenta Britania, Hispania şi nordul Africii lipseşte, însă a fost refăcut pe baza datelor istorice.

De ce toate drumurile duc la Roma, via Dacia?

Pentru că avem onoarea de a fi prezenţi în două segmente ale Tabulei Peutingeriana, segmentele 7 şi 8. (noroc că am fost cuceriţi de romani). Cine are răbdare să privească cu atenţie, o să descopere la o privire rapidă, o multitudine de oraşe şi cetăţi de-a lungul Dunării. (Durostorum, Sucidava, Axiopolis, Capidava, Troesmis, Tomis, Callatis, etc)

Cei care vor să privească harta în toată splendoarea ei pot intra aici