Tag: Cristian Roman

Tehnica ca tehnica, dar Știința?

Stiinta_si_Tehnica_nr_1Am tot amintit prin paginile acestei scriituri publico – personală despre Scorsi, pe numele lui din buletin Adrian Nicolae. Și atunci și acum mă mândream cu faptul că am avut onoarea de a cunoaște și de a fi prieten cu un pasionat de știință. De ceva vreme el și-a împletit această pasiune cu meseria și a reușit să intre între rândurile foarte subțiate ale jurnaliștilor de știință. Și-a început ucenicia la Descoperă iar apoi a pus umărul alături de o mână de oameni inimoși la resuscitarea unei reviste care mă fascina în copilărie, Știință și Tehnică.

Cei din generația mea își aduc aminte cum așteptam săptămână de săptămână să ne povestească câte ceva despre știintă și tehnică Alexandru Mironov iar apoi să ne ungă pe suflet cu câte un episod din Star Trek. Ei bine, alături de el, de Cristian Român, Marc Ulieriu, Cătălin Beldea sau Claudiu Andone, Scorsi a reușit să-mi lumineze viața stresată și stresantă de adult. De fiecare dată când întru în posesia a câte unui nou număr din revistă, redevin copil. Articolele lor sunt altceva decât citim în ziua de azi. Pot spune că sunt hrănitoare și că nu conțin E-uri sau potențiatori de aromă. Te ung la suflet și demonstrează că încă mai avem valoare. Nu zic că programele de știină de la tembelizor nu sunt bune. Sunt. Însă crește inima în tine când vezi că și la noi se poate, și încă bine.

Nu am vrut să perii pe nimeni scriind aceste cuvinte, însă în mod sigur știu că acești oameni merită să fie periați și încurajați să nu renunțe niciodată la ceea ce fac.

dragutele_semnaturiIar acum o să mă laud un piculeț. Ieri am primit cadou primul număr din revistă cu … CU … cu semnăturile acestor nenișori dragi mie. Da, mă laud, pentru că merit.   🙂

Tezaurul de la Pietroasa by Adrian Nicolae

Prietenul meu Adrian Nicolae, redactor la revista Știință și Tehnică este un adevărat sac fără fund atunci cînd vine vorba de povești. Binențeles că pe mine mă încântă cu povestirile istorice. Fiind un om ocupat, unele dintre poveștile lui îmi parvin pe calea undelor.

Astăzi l-am prins într-o emisiune la radio Lynks. În această ediție a emisiunii Mașina Timpului, alături de domnul Cristian Romîn, Scorsi ne povestește despre misterele faimosului tezaur de la Pietroasa. Aveți răbdare și ascultați-l pentru că o să aflați multe lucruri inedite. Garantez!!!

Nu o să-i stric povestea dezvăluind eu mai multe. Așa că îi predau legătura. Merge banda maestre!!!

Duios istoria trecea!!!

În liceu aveam un profesor care atunci cand ne livra informații importante ne zicea să luăm cu pâine, ca să intre mai ușor. Așa zic și eu astăzi, înainte de a mă apuca cu ambele mâini de monitor. De ce zic asta, pentru că vreau să facem un pic de isterie istorie. De fapt, acesta este doar un preambul la ceea ce o să vă las spre ascultare/vizionare (plăcută).

Să purcedem spre începuturi. În perioada interbelică, Vasile Pârvan întemeiază școala română de arheologie. Acesta lansează un mare program de cercetări sistematice, iar sub îndrumarea sa, în 1923, prof. Ion Andrieşescu începe cercetările de teren și săpăturile științifice la Sultana, o așezare de tip tell așezată pe malul înalt al Mostiștei. Deoarece prof. Andrieşescu era interesat cel mai mult de perioada clasică (antichitate), acesta a trecut un pic mai rapid peste descoperirile neolitice. În 1924, la numai un an de la descoperirea prof. Andrieşescu, prof. Vladimir Dumitrescu, asistentul Muzeului Național de Antichități, pune la dispoziția comunității științifice prima colecție de materiale specifice unei civilizaţii din ultima jumătate a mileniului V, îChr și o numește Gumelnița.  Descoperirile dânsului au fost făcute la numai câţiva kilometri de situl de la Sultana, în măgura Gumelniței din apropierea orașului Oltenița. Așa s-a pierdut șansa Sultanei de a intra în manualele de școală. Dar nu-i bai, e bine și așa. Noi să știm ce e cu această cultură și să nu ne facem griji despre nume.

Și acum să vă explic. Astăzi vă invit să urmăriți o emisiune dealizată de dl. Alexandru Mironov, avându-l ca invitat pe dr. Cătălin Lazar, un arheolog pasionat de neolitic. Eu il consider un guru al neoliticului românesc. Sapă de o grămadă de ani în situl arheologic Sultana – Malu Roșu (jud. Călărași) pentru că în opinia dânsului așezarea eneolitică de la Sultana Malu – Roșu ocupă un rol important pentru eneolitic. Chiar dacă factorii subiectivi explicați mai sus au pus un pic în umbră acest sit, aceasă așezare este una dintre cele mai spectaculoasă din cadrul complexului cultural  Gumelniţa – Karanovo VI– Kodjadermen. Despre cercetările și studiile d-lui lazăr am mai povestit și cu alte ocazii în ”Visa românul neolitic la o casă pe pământ …” și în ”Cu Scorsi si Tara prin neolitic” . Eu le consider la fel de interesante ca și ăsta. Dacă nu le-ați citit până acum, nu e timpul trecut.  Merită!

Emisiunea Stiinta si spiritualitate, realizata de catre dl. Alexandru Mironov, invitat pe dl. dr. Catalin Lazar, muzeograf – arheolog și președintele Asociației Române de Arheologie.

Cu Scorsi si Tara prin neolitic

Acum cateva zile scriam despre experimentul lui Catalin Lazar, doctor in istorie si tatic in neolitic. Emisiunea lui Cristian Roman, Masina Timpului a picat extrem de bine.  Ca o completare la scriitura mea. Pun link-ul catre emisiune si va las sa calatoriti impreuna cu Dr. Catalin Lazar si Adrian Nicolae in neolitic, la Sultana intr-un sit arheologic nemaipomenit.

Pe la minutul 18 se vorbeste de experimentul cu casuta de la Sultana – Malu Rosu.
Gata, va las in compania lui Scorsi si Tara.