Poate ca titlul suna ciudat, dar asta este crudul adevăr. Unul dintre cele mai ample lăcaşuri de cult din Transilvania a fost lăsat să moară. Din fericire pentru ea, Biserica din demn din Sălciva, jud. Hunedoara, datată de prin anul 1799 a reuşit cu ultimile puteri să supravieţuiască pentru a reuşi să-şi găsească o nouă casă în Călăraşi.
Cei care ar fi trebuit să o îngrijească s-au lepădat de ea. Din punctul de vedere al unora dintre ei, e doar o vechitură de biserică. Prăbuşită şi inutilă. Nu contează că este o frumuseţe de biserică din lemn ridicată în Transilvania şi că se distinge prin pictura murală de factură bizantină cu influenţe baroce. Nu contează nici că s-a lucrat timp de şase ani pentru construcţia ei. De ce să conteze!?! Au uitat că ”Această sf[â]ntă biserică sau zugrăvit cu ajutorul lui D[u]mnezeu la anul 1811 cu cheltuiala a tot satul Sălciva, fiind parocu Ion Gheorghe … și sau gătat în luna lui iulie în 26 … în zile[le] prea luminatului împăratului nostru Franțișcuș sfârșit și lui Dumnezeu laudă, Nicolae Pătruț.” şi că ”Această sfântă biserică sau zugrăvit de mâna mea Nicolae Bădău din Lupșa Mare în zilele [pre î]nălțatului împăratului nostru Franțișcuș, și sa gătat la anul 1811 luna iulie” -fragmente din cele doua pisanii (wikipedia). Munca strămoşilor lor a fost zvărlită la coş.
Acum au alta. Arată ca o hală cu o turlă în capăt. Dar e nouă şi betonoasă (sau cărămidoasă). Făcută din banii de la CAP. Pentru a o abandona pe cealaltă, au găsit o o grămadă de scuze puerile. Citiţi şi vă minunaţi:
Cică era veche şi nu se mai putea sluji în ea. ALO!!! Monument de patrimoniu vă spune ceva??? Că ploua prin acoperiş şi că erau în pericol de electrocutare din cauza asta. Şi mai ales Dumnezeu e de vină, că s-a trezit să-l ia la el pe meşterul şindrilar. Practic, datorită câtorva găuri minore apărute prin 2007 şi lăsate în voia lor, învelitoarea de şiţă a evoluat dramatic până în 2009. Rezultatul? O parte a elementelor de boltire s-au prăbuşit şi aproape toată pictura de pe latura sudică a naosului a dispărut.
Aşa că au rezolvat rapid. ABANDON!!!
Acum bine că au scăpat de ea. Minune Domnezeiască şi maximă fericire că le-au luat-o călărăşenii de pe cap. (ce proşti mai suntem, la câte CAP-uri sunt în zonă, trageam neste betoane de murea lumea) În evz.ro găsiţi declaraţia preotului satului, Dorin Băştean, dacă nu mă credeti pe cuvânt.
Ce să o mai lungesc, Biserica de lemn cu hramul ”Sfânta Cuvioasă Parascheva” din localitatea Sălciva, judeţul Hunedoara, construită în în anul 1799, va fi relocată, restaurată şi reasamblată pe strada Muşeţelului din municipiul Călăraşi.
Mulţumim Fundaţiei Dala şi Ordinului Arhitecţilor Români că au realizat proiectul “60 de biserici din lemn”. Astfel s-a putut interveni cu ajutorul voluntarilor, studenţilor şi profesorilor de la arhitectură şi arte, împreună cu meşteri populari atestaţi pentru a înveli lăcaşurile în pericol de prăbuşire cu o membrană specială, care sa le stopeze degradarea până se vor gasi fonduri pentru intervenţii. Biserica ”noastră” a fost învelită în 17 august 2009 şi astfel a reuşit să supravieţuiască pentru a fi restaurată şi reintegrată în comunitate.
Călărăşenii au făcut cunostinţă cu ea anul trecut în cadrul unei expoziţii-atelier, găzduită de Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia şi au hotărât să o adopte.
La restaurarea acestui monument eclesial va participa o echipă de specialişti şi experţi atestaţi de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, urmăriţi îndeaproape de către părintele paroh Paul Tudorache, cel care va fi păstratorul lăcaşului de cult si nu în ultimul rând, monument istoric.
Sper să preţuim aceasta ”comoară” mai mult decât cei care au condamnat-o la moarte prin uitare.
sursa foto: wikipedia
