Dupa lupte seculare care au durat 6 zile, am reusit sa imi reinfig degetele in taste. Si pentru ca pornirea e destul de grea, iar degetele sunt inca anchilozate de la roaba (roaba cu roata si manere, nu roaba cu forme de amfora 🙂 ) am sa va dau sa rontaiti o stire veche de 68 de milioane de ani plus o zi.
Poate ca eu am dat la lopata si am pierdut evenimentele, insa AGERPRES nu, asa ca mi-a dat sa miros o stire la sufletul meu. Matei Vremir (il stiti, Balaurul bondoc. Nu el, dinozaurul pe care l-a descoperit anul trecut si l-a nasit), nu se mai satura si tot scobeste prin tarana. Tot scobind el pe langa Sebes, a scos frate ouale de sub saracele pasari preistorice. Pai adica ele cloceau de 68 de milioane de ani si nimeni nu le zicea ca stau pe oua de piatra. Da mai tata, asa e cand iti place omleta :).
Acum lasand gluma la o parte, ii felicit calduros atat pe Domnului Paleontolog Matei Vremir cat si pe membrii echipei dansului pentru munca desfasurata. Intr-o lume in care majoritatea stirilor sunt dedicate sanilor si feselor, o stire de genul acesta bucura sufletul.
In incheierea editiei transcriu declaratia domnului Matei Vremir pentru AGERPRES fara adaugiri si fara inflorituri:
„S-au continuat cercetările in cazul unei descoperiri de senzaţie reprezentate prin cuiburi cu oua si oase de pasari primitive (enantiornithes), acoperite de malul unei viituri de acum 68 milioane de ani. Este prima dovada ca acest grup de pasari primitive cuibareau în masa pe malul cursurilor de apa, asemanator unor specii actuale (flamingo etc). Descoperirea va fi prezentata public la Congresul Internaţional de Paleontologie din Las Vegas (USA)”
Ete si o adaugire, mai cu cuvintele mele. Pe langa cuiburile de pasari, Matei Vremir a mai descoperit si resturile unei noi specii de dinozaur erbivor, precum si un mic schelet de mamifer multituberculat in umplutura unei vizuini.
Si inca o descoperire interesanta. Oasele de la aripa unui pterosaur (reptila zburatoare), insa cu dimensiuni cu 25% mai mari decat cele mai mari descoperite pana acum. Sburatorul de la Sebes se pare ca nu mai putea zbura pentru ca era un pic cam maricel (avea o anvergura a aripilor de peste 13 m) si isi cam pierduse aceasta capacitate. Fara dusmani pe masura, traia ca un belfer in insula Hateg, inconjurat de hrana la un cioc distanta.
Gata.